Bătălia pentru kebab: Turcia și Germania într-o nouă fază a conflictului gastronomic-cultural. Ce urmează pentru preparatul favorit al românilor

Doner kebabul, acel preparat culinar savurat pe scară largă în Germania, Europa și, desigur, România, este acum în centrul unei dispute juridice și culturale între Turcia și Germania. Acest produs a devenit extrem de popular și pe străzile din România, fiind întâlnit la aproape fiecare colț de stradă, de la orașele mari la cele mici. Aici, kebabul nu este doar o gustare rapidă, ci și un loc de întâlnire pentru tineri, care își invită adesea prietenii sau iubitele la un kebab. În vorbirea urbană, a devenit chiar o expresie bine cunoscută – „bagi un kebab?” – simbolizând rapiditatea și plăcerea de a consuma această mâncare .

Însă această gustare iubită de milioane de oameni din Europa ar putea suferi schimbări semnificative dacă, Comisia Europeană va aproba o solicitare a Turciei de a reglementa în mod strict ceea ce poate fi denumit oficial „doner kebab”. O astfel de decizie ar putea afecta nu doar gustul și rețetele consacrate, ci și o industrie de miliarde de euro care a devenit un simbol al multiculturalismului în Europa, noteaza Associated Press.

Disputa dintre Turcia și Germania

Scena este setată în restaurantele și standurile de kebab din Berlin, unde bucătarii pregătesc cu măiestrie straturi subțiri de carne, grătarează legume proaspete și servesc kebabul în pita caldă. În aceste locuri, doner kebabul nu este doar un preparat; este un simbol al diversității și multiculturalismului orașului. Însă Turcia a făcut un pas care ar putea afecta această tradiție: a depus o cerere la Comisia Europeană pentru a proteja doner kebabul sub statutul de „specialitate tradițională garantată” .

Conform propunerii Turciei, ar trebui stabilite reguli stricte privind ingredientele și metodele de preparare ale kebabului. Carnea de vită ar trebui să provină de la animale cu vârsta de cel puțin 16 luni și să fie marinată în anumite cantități de grăsime animală, iaurt sau lapte, ceapă, sare și cimbru. Reguli similare ar urma să fie aplicate și pentru carnea de pui, iar felii de kebab ar trebui să aibă o grosime între 3 și 5 milimetri .

Aceste reglementări ar putea transforma radical modul în care kebabul este preparat în Germania, unde varietățile includ adesea legume, carne de curcan sau chiar vițel. Propunerea Turciei nu menționează explicit aceste variații populare, ceea ce ar putea duce la interzicerea acestora, declanșând confuzie și îngrijorare în industria alimentară germană.

Vezi și: Cum este făcut kebabul, de fapt. S-ar putea să nu mai vrei să calci vreodată pe la shaormerii

Impactul economic și cultural

În Germania, doner kebabul a devenit mai mult decât un preparat popular – este o afacere uriașă. Anual, industria doner kebabului generează venituri de aproximativ 2,3 miliarde de euro doar în Germania și 3,5 miliarde de euro la nivel european . Introducerea de noi reglementări ar putea afecta această industrie și ar putea crea probleme economice pentru micile afaceri, mulți dintre proprietarii de kebab shop-uri fiind imigranți turci care au adaptat rețetele tradiționale pentru a satisface gusturile europenilor.

Cem Özdemir, ministrul german al alimentației și agriculturii, care are rădăcini turcești, a criticat propunerea Turciei, afirmând că „kebabul aparține Germaniei” și că fiecare ar trebui să poată decide cum să-l prepare și să-l consume. De asemenea, a subliniat că nu este nevoie de „directive din Ankara” pentru a impune cum să fie preparat acest preparat atât de divers .

În fața acestor provocări, mulți proprietari de kebab shop-uri din Germania nu sunt preocupați de reglementări. Deniz Buchholz, proprietarul restaurantului „Kebap With Attitude” din Berlin, a declarat că, deși ar putea fi o metodă de a menține calitatea ridicată a preparatului, majoritatea localurilor vor găsi soluții creative pentru a evita restricțiile. Buchholz sugerează că aceștia ar putea redenumi produsele, optând, de exemplu, pentru termenul „sandviș vegetarian” în locul kebabului clasic .

Implicații politice și sociale

Doner kebabul a pătruns și pe scena politică. Creșterea prețurilor la acest preparat, alimentată de costurile ridicate ale energiei și de inflație, a provocat reacții din partea partidului Die Linke (Stânga), care a cerut intervenția cancelarului Olaf Scholz pentru a plafona prețurile. Scholz a refuzat propunerea, explicând că prețurile ridicate sunt o consecință a războiului din Ucraina și a creșterii costurilor la energie .

Germania și Turcia au avut, de asemenea, interacțiuni diplomatice prin intermediul kebabului. În aprilie, președintele german Frank-Walter Steinmeier a vizitat Turcia, aducând cu el un proprietar german de kebab shop și un întreg rotisor de kebab. Acest gest, numit „diplomația doner”, a fost o încercare de a îmbunătăți relațiile bilaterale, deși tensiunile politice rămân evidente, mai ales în contextul liderului turc, Recep Tayyip Erdogan, cunoscut pentru tendințele sale autoritare .

Ce urmează pentru preparatul iubit și de români?

Deși disputa dintre Turcia și Germania este concentrată pe piața europeană, impactul ar putea fi resimțit și în alte țări, inclusiv în România, unde doner kebabul este extrem de popular. Românii au îmbrățișat acest preparat cu entuziasm, fiind una dintre alegerile preferate în rândul street food-ului. Orice schimbare în modul de preparare a kebabului la nivel european ar putea afecta și piața românească, unde multe dintre kebab shop-urile se bazează pe rețete adaptate gusturilor locale .

Pe termen scurt, este puțin probabil ca regulile propuse de Turcia să fie adoptate în forma lor actuală. Germania și Turcia au la dispoziție până la șase luni pentru a negocia un compromis, dar decizia finală aparține Comisiei Europene. Până atunci, kebabul rămâne un subiect de discuție intens, atât pe stradă, cât și în sălile de conferințe, iar fanii acestui preparat așteaptă cu interes să vadă ce formă va lua viitorul doner kebabului.

Bătălia pentru doner kebab nu este doar una despre gusturi și rețete, ci și despre identitate culturală, tradiție și adaptare la noile realități economice și sociale.